Hai să vă spun ce am făcut ieri. Mă plimbam alene pe la Unirii, cu doi covrigi proaspeţi cu mac în mână. Cum ronţăiam eu mai mult de foame decât de poftă, mă fluieră doi moşnegi. “Fata, fata, îmi dai şi mie să gust din covrigelul tău?” V-am spus AICI că nu suport şi nu înţeleg defel agăţatul femeilor pe stradă. Şi am decis să iau măsuri.
M-am întors zâmbind către ei şi le-am întins un covrig, poftindu-i să-l guste. Reacţia?
-Aaaah, nu… Ăăăăm, noi glumeam de fapt.
Am insistat, iar unul dintre ei l-a luat. La care celălalt: „Bă boule, cum să iei covrigul bă nesătulule?”
Le-am urat cu drag poftă bună şi o zi excelentă şi mi-am văzut de drum. Nu înainte de a le mai arunca o ocheadă. Erau pur şi simplu înmărmuriţi, nu le venea să creadă.
Covrig: 1 leu. Faţa unui moş libidinos rămas fără cuvinte: priceless
7 Comments
Amuzanta faza :)) Nici ei n-ar fi zis ca o sa-i surprinzi astfel, de asta efectul a fost maxim.
Clar! Se asteptau sa fie injurati sau ignorati, dar asa ceva…
Foarte tare :))))) aș avea însă o nelămurire… cu ăia de se împing în tine în microbuz, ce-i de făcut ?
Aaa, aia era la metrou. Doar ca nu prea mai merg cu metroul 😛 Lor nu le faceam nimic, eram prea adormita dimineata si prea obosita seara.
[…] Iulia Nicolaie ne povesteste o faza reala cu 1 covrig(de 1 leu) si 2 mosnegi. Bravo ei pentru spiritul de reactie […]
mosi?? cam citi ani aveau??
Hmm, in jur de 60 de ani 🙂