…NOT!Poza e a mea, dintr-o vacanţă…
Tot puhoiul de cinci bloggeri de aseară a decis ca întâlnirea de ieri să nu se mai numească pompos blogmeet, ci doar ieşeală. Eu una propun numele ăsta pentru eventualele întâlniri cu acelaşi număr covârşitor de participanţi. Cu toate că am fost în grup…
Prima dată am citit cartea asta într-o perioadă în care relaţiile mele cu părinţii nu erau tocmai ideale, dar ştiţi cum e, când eşti necopt, nu poţi asimila toate înţelesurile şi mai ales profunzimea iubirii unui părinte. La fel şi fiicele lui Moş Goriot,…
Cred că tuturor ni s-a întâmplat să-i întâlnim. Scrii şi tu o postare acolo, mai în glumă, imediat se trezeşte unu’ să se ia de tine că viaţa e grea şi postările haioase nu îşi au locul, că aşa suntem noi românii, facem numai…
Lume, lume! Pofticioşi, mâncâcioşi, gospodini şi gospodine! La Gurmanda Cârcotaşă veţi găsi de toate. De la reţete gustoase, la poveşti şi cronici de restaurant. Puteţi trimite reţete, cârcoteli sau poate laude din restaurante şi pensiuni din Vrancea şi nu numai. S-aveţi poftă la citit,…
Pfuai, de când n-am mai scris la rubrica asta… Deci, să purcedem Blogul lui Serginho – Scrie bine băiatul ăsta, îmi place mult. Dar şi mai mult îmi place ultima postare Despre copilarie Schitze din viaţă e blogul vrânceanului nostru, Adrian, unde intru când…
Prinşi în vâltoarea vieţii, în maratonul continuu pentru bani şi tot felul de obiecte care nu ne fac deloc mai fericiţi pe termen lung, mai putem oare să ne oprim din alergare, să ne ştergem frunţile de sudoare cu mâneca şi să ne oprim…
Din câte ştiţi cei care mă mai citiţi câteodată, am un Matizache cam vechi şi cam rablagit. Ei bine, are un cauciuc desumflat pe partea dreaptă. Cum stăteam eu aşa la semafor, cântând din toţi rărunchii o melodie de la Paraziţii, un nene la…
1.Cum stăteam eu ieri liniştită la calculator aud gălăgie mare pe hol, ţipete, urlete, agitaţie mare. Am crezut că a luat ceva foc şi am deschis uşa să văd ce e. Când colo, doi popi urlau tare pe hol “Moliftaaaa, moliftaaaa!”(Cică ar fi o…
De mai bine de cinci ani nu trece vară în care să nu trec măcar două zile pe la Costineşti, locul de unde îmi vin cele mai frumoase amintiri din vacanţele din liceu. Îi cunosc toate plajele, toate străduţele, dintr-o parte în alta. Cred…
