Ce citesc

Pe unde mă plimb

Follow @ Instagram

fericire romanisme

Acasă

16 septembrie 2024
Acasa e in oameni

Ce înseamnă acasă pentru tine?

Pentru mine, acasă nu e un loc. E miros de orez cu lapte și scorțișoară, e un cântec de cocoș la 6 dimineața, e chipul bunicii care se răstește Scoală, fa, putoare! la câteva minute după cocoș. Da, mamaia e o splendoare. Tataia îi zice suav Otravă și mi se pare absolut adorabil. 

De fiecare dată când ne luăm la revedere, o bucățică rămâne acolo, pe banca de la poartă. Acolo îmi sunt rădăcinile, în oamenii mei dragi. Nu în structuri de beton și nici în peisaje idilice.

Campania electorală a venit și împreună cu ea o pleiadă de declarații naționaliste care pot provoca doar greață. Pe când eram un pic mai tânără, aveam o oarecare aversiune față de tot ce înseamnă patriotism. Poate că mi s-a tras de la uniforma de șoim al patriei sau poate o fi fost de la imnurile cântate în fragedă copilărie. Sigur, sigur, nu știu de ce mi s-a creat această repulsie atât de timpuriu în viață. Pe măsură ce trecea timpul, doar s-a accentuat. 

Poate că a fost de la politicienii cu drapelul fluturat cu emfază la orice micro eveniment. Sau poate de la cetățenii de o calitate umană profund îndoielnică, oameni care și-au îmbrăcat cele mai hidoase păcate într-o armură grețoasă de dragoste pentru țară. Pe scurt, o gogoașă umflată de imagini și culori orbitoare, alături declarații de dragoste pentru România, strigate printre stropi de salivă și râgâituri cu parfum de cârnați. 

Cum ar fi dacă am redeveni măcar un pic naționaliști? Să începem să promovăm orice nou colț de țară pe care l-am descoperit, inițiative noi în educație, afaceri locale? Ușor, fără grabă, așa cum ne place nouă. Fără politicieni de carton care fac promisiuni crezute doar de cei mai puțin înzestrați sau loviți aprig de viață. Fără a face icoane din oameni de stat dezgustători, rotiți permanent între putere și opoziție, într-un joc măsluit de barbut care se vrea a fi șah.

E drept, noi românii nu creștem ca Făt Frumos, ci ca un soi de creatură mitologică înceată, dar totuși stabilă. Asta nu ne face țara mai puțin frumoasă, ci poate un pic mai greu de iubit.

România nu e un partid politic, nu e un motiv de râcă între unii și alții, nu e prilej de campanii grotești.

Pentru mine, România e Acasă.

aberatii de-ale mele

Mai lasă-mă-n bula mea în pace

Nu trece zi de la Bunuțu’ să nu primesc ceva indicații despre cum aș putea să-mi schimb viața în bine. Pe orice platformă de Social Media aș intra, toată lumea duce o existență imaculată. Arată impecabil, face exerciții fizice zi de zi, mănâncă avocado…

29 februarie 2024
ganduri

Statuia din sticlă

În fiecare seară, înainte de culcare, eu și Nati avem un scurt ritual. Îi cânt Put your head on my shoulder/ Take me in your arms, Nati. Imediat după, își lasă capul pe umărul meu și adoarme. E modul nostru de a recrea momentul…

5 februarie 2024
spa romania
calatorii

5 recomandări de cazare cu SPA în România. Testate!

Înainte de toate, încep cu o informație extrem de importantă: acesta nu este un articol publicitar! Nu pentru că nu mi-ar plăcea să călătoresc gratis, ci pentru că nu-mi dă nici dracu’ cazare moka pentru cei cinșpe pe followeri/cititori pe care îi am. Secundar,…

26 noiembrie 2023
ganduri romanisme

Pe vremea mea…

Dexonline spune că nostalgia este definită prin: sentiment de tristețe, de melancolie provocat de dorința de a revedea un loc iubit, o persoană apropiată sau de a retrăi un episod din trecut. Ei bine, atunci când stai prea mult cu capul întors spre spate,…

7 noiembrie 2023
Carti

Povești triste, în ton cu vremea și cu vremurile

Uneori mă întreabă prietenii dacă am să le recomand povești frumoase, de dragoste sau prietenie, desfășurate într-un cadru idilic, la margine de insulă eventual. Știu prea puține. Specialitatea mea sunt cărțile triste, deprimante, care sapă în spiritul uman până în străfunduri și răscolesc tot…

17 octombrie 2021
ganduri

Tată, aș vrea să știi că la înmormântarea ta am râs.

Nu ți-am șters numărul din telefon. S-o fac ar însemna că e adevărat. Moartea, așa hidoasă cum e, are un sublim pe care nu îl poți nega. E punctul terminus. Fără nuanțe, interpretări, posibilități, speranțe. Vine și atât. Tată, aș vrea să știi că…

26 septembrie 2021
calatorii Carti

Cărți numai bune de luat în concediu

Pentru că mâine începe oficial vara, iată cinci propuneri de lectură, numai bune de pus în geanta de plajă. Propunerile sunt desigur subiective, întrucât de toate cărțile de mai jos mă leagă veri, valuri, șezlonguri și beri reci. Tetralogia Napolitană- Elena Ferrante O poveste…

31 mai 2021
Carti

Top 5 cărți – 2020

2020 e anul în care am citit cele mai multe cărți de până acum. Deși ficțiunea contemporană e genul meu preferat, cumva îmi auto-impun să am lecturi variate. Așa am ajuns ca în top 5 să am 3 cărți din literatura clasică, deși departajarea…

24 decembrie 2020
fericire

Anul în care nu-mi doresc nimic

Stau la marginea fotoliului. Am rădăcinile părului crescute, unghiile fără pic de ojă, fața nemachiată, colanți de la Pepco, un tricou vechi și șosete bărbătești.E primul an în care nu îmi doresc niciun obiect. N-am nevoie de nimic.  În nicio altă zi nu m-am…

20 decembrie 2020