Se întâmpla acum vreo 17 ani, în vacanța de vară de la sfârșitul clasei a IV-a. Ai mei erau în culmea fericirii pentru că luasem examenul de admitere în clasa a V-a la două dintre cele mai bune licee din oraș. Până atunci am…
În desele mele vizite pe la oameni cu prichindei obișnuiam să aud adesea toate diminutivele posibile, totul culminând cu apoteoticul “Oaaau, a dat o bășinuță. Bravo, mami!” Eh, oare ce-și spunea Iulia în momentele mici și dulci în care până și banalul “fecale” se…
Spus într-un mod mai familiar, strugurii sunt clar acri dacă tu nu ajungi la ei. De mult voiam să abordez problema oamenilor care se vaită de prețuri în general. Individul în cauză e peste tot pe lângă noi. E ăla căruia îi spui că…
Sunt cărți pe care le închizi și odată cu ele și ușa către acea lume care fie ți-a fost dragă, fie te-a uimit, plictisit, impresionat sau poate că te-a lăsat pur și simplu indiferent. Lolita e o carte pe care nu mi-am mai dorit…
Că tot se poartă discuțiile despre cât de închistați sunt oamenii zilele astea, cu ocazia marșurilor pro gay, de dimineață m-a lovit o concluzie simplă fix în moalele capului. A fost nevoie doar de un fluture mare, maroniu și hidos, care a pătruns fără…
“Pe măsură ce înaintam studierea subiectului și mărturiile și documentele de epocă se adunau tot mai multe, îndoiala mă cuprindea însă tot mai tare, imaginea mi se părea tot mai puțin limpede, mai tulbure, mai greu de prins; care era așadar realitatea? Mărturiile erau…
Fotografia e făcută acum câteva zile, când o zarvă de nedescris m-a ridicat grabnic din fața biroului. Cârduri peste cârduri de tineri aproape copți, peste măsură de fericiți că s-a încheiat liceul. Bubuit asurzitor de tobe, țipete lungi și ascuțite, șiraguri albe de dinți,…
Sursa foto…
La cât de rar am scris aici în ultima perioadă se poate spune că blogul ăsta e mic, negru și respiră greu. Ce-i drept, e nițel negru pe fundal. Când scriam pentru prima dată pe blog în 2007, erau tare puține pagini de acest…
Noi, românii, avem probabil cele mai multe justificări pentru a ne considera superiori tot nouă, desigur. Dacă nu e maşina, e casa. Dacă nu e casa, e salariul. Dacă nu e salariul, e copilul care a vorbit mai repede si care face căcuţă mai…