Mi s-a umplut timeline-ul de pe Facebook de postări siropoaso-grețoase despre viața în doi. Că sunt scrise de masculi sau femele, esența e aceeași. Ce vrem de la celălalt. Să ne țină în brațe întreaga zi, să ne răsfețe cu pupici, flori, parfumuri, îmbrățișări înainte și după masă, sex non-stop, călătorii exotice. Să aibă o carieră înfloritoare, o inteligență superioară și un suflet cât Catedrala Mântuirii Neamului. Vrem aia și ailaltă și ceva cu moț peste. Da’ boul ăla, oare nu vrea și el câte ceva? Se clickuiește și se cumpără tot ce-i cu floricele și norișori roz. După atâta maculatură electronică, ne trezim uitându-ne la omul de lângă noi cu alți ochi. Ochi feisbuciști.
Omul, bietul de el, vine obosit de la lucru, își toarnă o bere și se scarpină subtil în nas. Pfoaaa, drăcie! Păi, cum așa? Oamenii ăia de pe Facebook au zis că tre’ să mă ia în brațe și să-mi recite poeme indiene de amor când vine de la serviciu.
Te uiți la oala cu tocană de pe aragaz și iar te iau dracii. Bine, bre, da’ unde-s homarul și paharul de prosecco de pe net?
Apoi ți-aduci aminte că în weekend pleci la Cheia la cabană. Fi-ți-ar pădurea românească de râs, dihanie! Unde-s plajele thailandeze și săriturile cu parapanta de pe Everest? Pfuuuu!
Și apogeul, sexulețul. Nu tu chiloți cu push-up de la Botezatu pe el, nu tu ciorapi plasă cu ciucurei la ea. Doar ei doi, așa… Cum să zic? Normali.
Mai iei o gură de apă plată, înghiți în sec și citești din nou siropoșenii. Ți se pare că viața a fost nedreaptă cu tine, că ar trebui să fii cu un CEO al Apple, pe plajă în Maldive, făcând amor nebun până în zori.
Pisi, aruncă o privire în oglindă. Tu ce ai de oferit? L-ai pupat azi măcar pe nasu’ ăla în care se scobește? Când l-ai sărutat ultima oară cu adevărat? De când nu l-ai mai luat în brațe? Dă LOG OUT și trăiește un pic, viața-i după colț. Te așteaptă!
No Comments