Nu, nu e vreun motor, nu e o maşină bengoasă şi nici măcar o petardă. “Sfârrrr-ul” din titlu e zgomotul pe care îl face o friptură de porc, rumenită de un alt rumenit pe reşou. Totul cu uşa deschisă larg deschisă, într-o ţinută bosche-fabulous, zdreanţă-glam, funky-stinky. În fundal zac haine murdărite de sărăcie şi lene, piramide de praf şi păr şi un morman copleşitor de nesimţire.
Locuinţa? O cutie veche de minim 60 de ani, amplasată vizavi de Televiziunea Română, pe Dorobanţi-Aviatorilor. Simulacrul de casă plânge de neputinţă, frustrare şi îşi blesteamă soarta care i-a dat un locuitor ilegal, care se bucură pe nedrept şi cu mare fudulie de amplasarea centrală deşi nu are de mers la muncă, nu are griji, nu aşteaptă weekendul ca pe un concediu la 5 stele.
Imediat lângă e sediul Centrului Silhouette, unde fac pariu că oamenii ăia plătesc minim 10.000 de euro chirie. Şi nu perpelesc porcul pe reşou. Nici măcar porcul nu merită să stea în stomacul specimenului. Ar merita un loc pe o farfurie albă, stropit cu un sos de fiţe şi înfipt în furculiţa unui aristocrat. Dar nu, săracul porc e sortit să sfârâie pe un reşou infect, în mâna unui individ maculat, mână care care nu e neagră de muncă, ci de scărpinat. Mda, cum spuneam adineauri, viaţa chiar e nedreaptă. Şi câteodată mi-e scârbă.Alteori nu mă mai impresionează nimic. Dar porcul, porcul chiar nu o merita!
5 Comments
Stiu excat despre ce vorbesti caci trec zilnic pe acolo 😉
Cand treceai tu ce gatea? 😛
Nu stiu ca tin post si am trecut foarte repede.
S-a dat legea picnicului.O fi salvarea porcului?
Nicidecum, sunt multi rumeniti in intreaga Romanica…