Când și cum am ajuns noi, femeile, niște bocitoare penibile?

ez pe Facebook și nu-mi vine să cred. Cele mai accesate pagini de către neamul nostru muieresc sunt niște mocirle de platitudini, dejecții presărate cu neologisme siropoaso-grețoase, mlaștini putregânde pline de minciuni și vrăjeală de Obor. Toate spun același lucru: ești senzațională, fabuloasă, mirobolantă. Nimeni nu te merită, nimeni nu-ți ajunge la năsuc. Da, Pisi,Read More

Lepşe de weekend

tiţi, nu sunt un mare fan al lepşelor, dar dacă am promis, mă ţin de cuvânt. Parţial. Emil mi-a pasat nici mai mult, nici mai puţin de trei lepşe, dintre care una e a naibii de lungă, aşa că o să zic pas. Rămân două scurte, care îmi sunt mai pe plac. Să purcedemRead More

De neuitat…

t cea mai frumoasă copilărie. Spuneam cândva că astea au fost cele mai frumoase zile din viaţa mea . Nimic mai adevărat, însă nu au fost singurele. Am mai spus-o, nimic nu se compară cu răcoarea dulce a muntelui, cu aerul proaspăt care-ţi inundă nările, cu foşnetul discret şi aspru de conifere. Iubesc mareaRead More

E greu să fii prost

vorbesc despre alţii, ci despre mine. Cel mai dureros moment din viaţă e acela în care realizezi cât eşti de prost şi cum cinci minute de neatenţie/prostie te costă luni întregi de efort. Revin cu detalii când o să-mi pot îmbrăţişa prostia în toată splendoarea ei şi când o să o conştientizez peRead More