Pantofii care put

Fiecare dintre noi are o pereche. Cel puţin aşa cred eu, în calitatea mea de moldoveancă. Îi ştiţi, sunt pantofii ăia pe care i-aţi cumpărat fie că erau la reducere, fie că erau tare frumoşi şi vi s-a pus pata, fie că i-aţi primit. Ei bine, oricât de curate ţi-ar fi picioarele, oricât balsam ai turna pe şosete, ei tot put. Îi ţii undeva acolo, îi porţi uşor în silă şi deşi s-au cam prăfuit şi trăznesc, nu îţi vine să scapi de ei nici în ruptul capului. E un ataşament sincer  şi necondiţionat ca o dragoste neîmplinită. Îi deteşti, dar îţi îmbraci partea trupului care te poartă peste tot în ei. Oricât ai încerca să-i schimbi ei tot put. Aşa e şi cu viaţa, îţi dă câte un damf.

Că e vorba despre un eveniment de care vă e ruşine, că e un om care vă umple timpul şi spaţiul şi nu vă lasă să respiraţi, un job care vă consumă. Toate astea nu sunt decât pantofi care put. V-aţi ataşat de ei, lumea vi-i laudă, fără să ştie care le sunt demonii. Cu toate astea, vă e ruşine să vă descălţaţi în public.

Pentru o viaţă sănătoasă şi fără de fungi, lepădaţi-vă de pantofii care vă împut existenţa. Spune azi adio personajului toxic de lângă tine, admite că amintirile ruşinoase trebuie pur şi simplu ignorate şi mergi mai departe. Ştiu că pantofii care put sunt comozi, însă aruncarea lor la ghenă e un act eliberator, precum o cură de detoxifiere. Simţi un gol în stomac, o usturime în dos, dar la sfârşit te simţi minunat.

sursa foto