Tara asta a devenit doar o scena pentru teatrul burlesc, hidos si grobian al bataii pe ciolan. Ciolan care incepe sa se subtieze simtitor, si sa ramana fara grasimea pufoasa si fara carnea roz care le faceau odinioara ochii sticlosi conducatorilor neamului. Ce naiba farmec poate sa aiba un amarat de fotoliu de sef? Cat poti sa te injosesti sa tii cu dintii de o functie, in timp ce subordonatii rad de tine pe la colturi, te fac nebun, prost, avar s.a.m.d? Cat de josnic poti sa fii, sa-ti petreci zilele in certuri permanente, scandaluri, procese, acuzatii si jigniri? Familia te asteapta cu caldura acasa, prietenii te cheama la bere, dar tu ce faci? Stai sa pazesti scaunul visand la himericul ciolan… Iti vinzi demnitatea lingand dosurile celor aflati mai sus de tine doar pentru a fi, la randul tau, deasupra altora. Te umfi in pene asemeni unui curcan, caci tu esti boss, esti sefu’, esti tata lor! De fapt, nu esti decat un suflet disperat dupa atentie, putere si dupa un pumn de bani murdari, pentru care pupi, te apleci si zambesti fals zi de zi. Sefule, nu vezi cat de mic si penibil ai devenit?
7 Comments
servus…
da, astia suntem din pacate. sper sa putem realiza asta cit mai multi…
In privinta cartii lui Pavese, extraordinara, cred ca mai este si in librarii, dar ea se gaseste si on-line pe mai multe site-uri. Iata unul dintre ele:
http://www.librarie.net/autor/2333/cesare-pavese
toate cele bune! 🙂
Din pacate, pe site-ul pe care mi l-ai recomandat nu o mai au pe stoc, dar promit sa ma uit cu atentie si prin librarii. Mi-e dor de o carte buna!
Poate cu timpul generatia noastra si generatiile viitoare vor scapa de astfel de netoti si obsedati de puterea banului si a functiei,caci este mult mai importanta caldura familiei,sanatatea si demnitatea.Daca esti sanatos poti avea orice cu timpul bineinteles nu totul odata,caci nu totul se rezuma direct la total(sper sa intelegi la ce m-am referit prin asta).
Din pacate, foarte multi dintre cei tineri au aceleasi tendinte machiavelice de a ajunge cat mai repede la ban si putere, fara sa se uite inapoi.
Sincer sa spun eu una la putere nu vreau sa ajung asa cu vehementa,banul e important in ziua de azi pentru a ne intretine.Eu muncesc inca de pe acum ca sa ma obisnuiesc cu munca,caci la facultate nu vreau sa depinde de ai mei!Asta nu cred ca poate fi un scop rau(dar pentru asta trebuie muncit ca sa ajungem si la bani)
Munca in sine este, fara indoiala, un lucru nobil, eu am o problema cu cei care trec peste cadavre pentru a ajunge intr-o functie din care nu mai pleaca, mai ales dupa ce dependenta bolnava de putere s-a instalat.
Aceia sunt bolnavi mintal:-j
Nu mai gasesc calea de mijloc intre normal si nebunie!