fericire

Copilarie privita din prezent

24 mai 2009

Astazi am vizitat unul din cele mai importante locuri pentru mine, copil fiind, Tabara Galaciuc. Daca restaurantul s-a mai schimbat un pic si cabanutele arata putin diferit, ELE au ramas acolo, neschimbate. ELE, scopul plimbarilor lungi prin padure de la Tulnici, cu teama de animale salbatice palpaindu-mi in gatlej. ELE, scopul oboselii risipite de entuziasm si fericire sincera. Leaganele si balansoarele copilariei mele. Ore in sir ma jucam, inspirand aerul tare si privind cu capul pe spate brazii care se iveau mareti din iarba plina de papadii. Peste 15 ani le-am gasit aproape la fel. Le-am privit cu nostalgie si cu ochii fixati pe barele subrezite din fier, ascultandu-le scartaitul vulgar si privindu-le scandurile roase de toti copiii care le-au iubit poate la fel de mult ca mine. Cum nu m-am putut multumi admirandu-le fascinanta decadere si uratenie, m-am asezat emotionata intr-un leagan, cel mai mic de acolo. Leaganul MEU.

P.S.- aceasta postare se vrea a fi patetica. Pentru a atrage atentia de la gandurile mele intortocheate, va sugerez sa aruncati o privire la mancarica mea de week-end, pui chinezesc cu orez basmati!

You Might Also Like

7 Comments

  • Reply PATRICKdan 25 mai 2009 at 19:59

    eu am petrecut 2 seri de Revelion acolo, cu multi dintre prieteni ce i-am adus pe increderea mea si, pot spune, ca is conditii mai mult decat decente de cazare, si acceptabile la restaurant.
    am stat la complex dar, as sta, oricand si-n cabanute ! plus pretul acceptabil la cazare. schimbarile sunt vizibile, fusei prin 2000 si n-am riscat o noapte acolo. acum as mai merge.
    in capatul taberei e o priveliste frumoasa desi sunt cateva incinte in stare de degradare.
    dar, de leagane, nu-mi aduc aminte, probabil n-am fost atent !
    insa, mi-aduc aminte de leaganul din curtea bunicilor, inca functional.

    cat despre mancarica, arata super ! sa-ti fie de bine, desi cu intarziere !

  • Reply iulia oancea 26 mai 2009 at 6:17

    Mersi de aprecieri! Nu m-am mai cazat in Galaciuc de cinci sau sase ani, atunci erau ok conditiile. Eu am stat in cabanute 🙂

  • Reply iulia oancea 26 mai 2009 at 7:17

    @superboy, de ce ti-ai sters comentariul?

  • Reply Cristina 27 mai 2009 at 10:05

    Hmmm…imi place mancarea! Si zici ca tu ai facut-o sau e cumparata de la restaurantul din coltul strazii?:D
    Cat despre tabara…auzisem numai cuvinte de bine. Nu stiu ce sa zic.Nu am fost…

  • Reply iulia oancea 27 mai 2009 at 10:17

    mersi, e facuta impreuna cu sotul!
    Pe langa reteta clasica am mai adaugat noi alune de padure 😉

  • Reply Cristina 28 mai 2009 at 10:08

    Orez cu alune???? Suna nedelicios 🙂

  • Reply just be Unique 30 mai 2009 at 20:51

    bun 🙂

  • Leave a Reply