Spus într-un mod mai familiar, strugurii sunt clar acri dacă tu nu ajungi la ei. De mult voiam să abordez problema oamenilor care se vaită de prețuri în general. Individul în cauză e peste tot pe lângă noi. E ăla căruia îi spui că ieri ai fost la un suc la terasă, iar el îți spune că ești prost, nesăbuit și că de 2 lei îl făcea singur acasă, fără să fie bătaia de joc a capitaliștilor avizi de câștiguri facile pe cârca fraierilor din onorabila clasă muncitoare.
Dacă nu ai încercat niciodată să faci ceva pe cont propriu și te-ai obișnuit să primești o sumă modică de bani la sfârșitul lunii, indiferent de cât de mult sau puțin ai stat pe Facebook pe la birou, nu prea ai de unde să înțelegi un mecanism simplu și mai ales ideea atât de la mintea cocoșului că, într-o piață liberă, fiecare agent comercial are dreptul să pună ce preț dorește.
Numai în ultimele săptămâni am avut ocazia să citesc pe net mai multe trăznăi de genul ăsta. Gagici care se plângeau că macarons sunt prea scumpe, că fac ele fursecuri la tava cu doi lei. Ce conteaza că nu au făină de migdale și alte ingrediente din Franța, taxe de plătit sau sediu în Dorobanți, tot aia e… Niște nesimțiți, domn’le! Tipa din captura atașată e supărată că la piscină la Pescariu e taxa de intrare de 100 de lei. Și pentru mine e mult 100 de lei intrarea la o piscină, dar parcă nici n-aș merge la un strand cu 5 lei intrarea în care să-mi dezvolt colonii țopăitoare de pureci, păduchi și alte vietăți prietenoase sau, mai sweet, bubișoare trandafirii și purulente. În aceeași ordine de idei, probabil că nici prințul Charles nu vrea să facă baie cu boschetarii. Clienții se filtrează cel mai bine prin preț.
Firesc e ca fiecare să-și cunoască limitele și să se încadreze. Cât despre pretenții și posibilități, să nu uităm o categorie de oameni muuult mai scârboasă decât bubișoarele de mai sus, pe ăia veșnic nemulțumiți, sărăntocii cu fițe. Fie din sărăcie, fie din zgârcenie, cumpără cele mai ieftine produse sau servicii, doar pentru a se văita ulterior că-s de câcat.
“Cum frățiwey, la 50 de lei pe noapte camera cu mic dejun pe malul mării, mâncarea să fie puțină și mobila veche?!? Las’ că le arat eu ăstora că nu tre’ să te pui cu cetățenii europeni cu drepturi… OPC, țipete, filmulețe pe Youtube, fir-ar ai dreaq”
Da mă, că ăla trebuie de 5o de lei să plătească și taxe, cameristă, bucătar, întreținerea hotelului și câte și mai câte…
Vrei să fii mai fericit? Adaptează-te la ce ai și ce poți în momentul ăsta, că oricum mereu vei dori mai mult. Și pentru Dumnezeu, nu mai da banii pe rahat pentru ca în cinci minute să te vaiți că pute!
