Noi românii suntem oameni tare buni la suflet. Nu pierdem nicio ocazie de a ne ajuta semenii.La deszăpezire ieşim toţi, cu mic cu mare, să ne ajutăm unii pe alţii. La donaţii ne înghesuim aproape la fel de mult. Nu ne plac gratuităţile şi nici nu suntem o naţie leneşă. Dar cel mai bine ne pricepem la dat indicaţii.
Ai de ajuns la Piaţa Romană? Pregăteşte-te să ocoleşti tot Bucureştiul, pentru că fiecare cetăţean binevoitor îţi va spune un alt drum. Vi s-a întâmplat vreodată să vă spună cineva “Habar nu am”? Băi, mie nu. “Da, da, luaţi-o la stânga, apoi la al treilea semafor faceţi dreapta, intraţi în giratoriu, vedeţi un afiş cu pulpă de porc şi acolo e locul căutat!”. Şi-aşa te trezeşti în mijlocul câmpului, înjurând de mama focului.
Cea mai faină îndrumare a primit-o tata, când căuta casa unui nene dintr-un sat de prin provincia europeană(sic!) Vrancea:
“Trebuie să ajungeţi la casa la care e o femeie care dă cu sapa în grădină”.
Găseşti doamna misterioasă, ai desluşit labirintul. Întortocheate sunt căile vieţii când n-ai GPS.