Browsing Tag

drum makaza

calatorii fericire poze

Ape de smarald și zumzet de sirene- Thassos

23 septembrie 2014

Despre Thassos s-a tot scris, așa că postarea asta nu se vrea a fi vreun ghid, ci doar o istorisire a experienței mele. Dacă la prima vizită nu m-a dat pe spate, ei bine, anul ăsta m-am întors îndrăgostită iremediabil de insula asta. Pentru un preț rezonabil ai parte de peisaje incredibile, plaje pe toate gusturile, dar mai ales de răcoarea coniferelor, senzația mea preferată din copilărie.

Ce poți face în Thassos? Dacă iubești muntele, poți face un traseu până la vârful Ypsarion, poți merge pe cărările abrupte cu bicicleta, cu jeep-ul sau poți face rafting. Eu una, o moluscă destul de comodă de felul meu, n-am făcut nimic din toate astea. Mie-mi place în concediu să zac pe plajă cu o carte în mână și un frappe în alta. Când am mers fără piticul de rigoare ne-am plimbat ceva mai mult, tura asta am lăsat-o mai moale. Iată ce mi-a plăcut mie în mod special. Ordinea nu e aleatorie.

1.Satul montan Kazaviti

Am aflat de el dintr-un filmuleț difuzat la hotel, nefiind o atracție turistică foarte cunoscută. Se ajunge ușor, dinspre partea de nord-vest a insulei și se urcă pe drum asfaltat din Rachoni. Aici am mâncat cea mai bună friptură de capră la cuptor și o plăcintă delicioasă cu brânză proaspătă și mărar.

Adevărata frumusețe a satului Kazaviti zace însă în casele construite din piatră, străzile pietruite și ele, florile în culori vii și priveliștea fără seamăn. În toate ghidurile și pe toate hărțile veți găsi Theologos ca fiind o destinație musai de bifat. Dacă mă întrebați pe mine, nu pot spune că m-a dat pe spate, n-are nici pe departe farmecul acestei bijuterii ascunse printre stânci.

 

2.Giola

Dacă sunteți cu cel mic, nu vă recomand, se ajunge al naibii de greu. Lăsați mașina în zona Astris și o luați la pas, fără prea multe indicatoare. Dacă nu vedeam o săgeată scrisă cu cretă (cred) pe o piatră, nu o găseam nici până astăzi. Locul e fantastic, mai ales dacă sunteți pasionați de sărituri. Eu nu-s, așa că m-am mulțumit cu a admira locul numit și piscina sirenelor.

3.Mâncarea

N-am pus-o pe primul loc, pentru că eu nu-s superficială, cu gândul numai la haleală. Hmm, ba da, cam sunt. Nu vă așteptați la gusturi sofisticate, rafinate, amuse-bouche și alte OZN-uri. Mâncarea are o savoare grozavă, dată de prospețime. Caracatițe uscate cu cârlige pe sârmă, aruncate nonșalant pe grătar, calamar abia pescuit umplut cu brânză grecească și perpelit la cuptor. Capra care în urmă cu cinci minute zburda veselă printre arbuști fără nicio grijă pe lume și-a găsit obștescul sfârșit și adevărata menire înt-o farfurie albă de tavernă. Răsfățul nostru suprem în materie este platoul de două persoane cu pește și fructe de mare de la Taverna Irene din Potos.

 

4.Plajele

Preferata mea e Aliki, unde culoarea apei e ca în fotografii fotoșopate, de un smarald limpede, îngrădit de stânci verzi de o parte și de alta. Pentru copii recomand Skala Potamia și Paradise Beach; au apa mică, numai bună pentru bălăceală și nisipul fin. Marble Beach nu m-a încântat peste măsură, mai ales după ce am rupt mașina în două pe drumul neasfaltat care ducea la marea destinație. Mă așteptam la mai mult și mi-ar fi plăcut să fie amenajată cât de cât.

5.La dolce vita a grecilor (pisici, nuș’ cum se spune în greacă).

Vă spun sincer că am găsit, în sfârșit, locul în care-mi voi petrece bătrânețea. Mă și văd la taverna din colțul satului, sorbind dintr-o cafea lungă cât o zi de post negru, privind către mare printre zecile de riduri. Băi, oamenii ăștia știu să se relaxeze! Când plecam dimineața la plajă erau la cafenea, când ne întorceam seara de la plimbare tot acolo. Fără stres, fără deadline-uri. O viață care curge lin, printre acorduri de muzică grecească în surdină. Oameni împăcați cu ei înșiși, departe de noi, veșnic încrâncenați și nemulțumiți.

Restul destinațiilor le găsiți peste tot. Despre Limenaria, Potos, fabrica de aur, celelalte douăjdemii de plaje nu pot zice decât… meh, nu sunt cu nimic mai presus de alte obiective din Grecia. Dacă vreți ape de un albastru ireal, Thassos nu e locul, alegeți mai degrabă o insulă situată la Marea Ionică, eu nu pot da ca exemplu decât Zakyntos, unde nu-mi mai luam ochii de la culoarea incredibilă a apei.

Ca să zic ceva și de cazare, recomand cu drag ambele hoteluri la care am mers, Ntinas Apartments si Aeolis Thassos Palace. Dacă aveți copii, mergeți la primul, în Skala Potamia. Aici e paradisul picilor. Dacă m-aș fi dus la Ntinas prima dată, o luam razna sigur la câte țipete și zăpăceală am văzut. Când te înmulțești la rândul tău, nu te mai enervează zbieretele, mai degrabă îi compătimești pe oameni și-ți vezi de treabă. Dacă nu aveți copii, recomand Aeolis. Deși e mai izolat , hotelul arată bine de tot, camerele sunt mari, terasa uriașă. Mâncarea la ambele hoteluri n-a fost cine știe ce, să zicem că merită luat un mic dejun, mai mult nu prea.

Ca prețuri Thassos e peste bulgari, dar sub Mamaia. Ca peisaje, plaje, activități de umplut timpul e detașat peste ce e la noi. În plus, drumul e fain rău, mai ales cel nou prin punctul de trecere Makaza. Dacă vă gândiți din timp, reducerile sunt considerabile cu early booking. Dacă alegeți Thassos ca destinație pentru vară, vă stau la dispoziție cu sfaturi și lămuriri.