romanisme

Criza, unde e criza?

8 iunie 2010

Nu ştiu de ce, dar am impresia că Măria Sa criza nu prea a ajuns la noi şi că se odihneşte pentru moment la televizor, unde nişte dudui cu salarii de mii de euroi s-au încins cam tare cu mult înainte de punctul culminant şi varsă lacrimi amare pentru sărmanii patriei. Dar să lăsăm asta, că dacă n-a venit acum vine ea pe la toamnă, şi să mergem la plimbare pe stradă.

Ora 11.30, Kaufland, într-o zi de miercuri: M-am dus să-mi iau ceva de mâncare pentru prânz. Ce să vezi? Pliiin. Şi nu de fraieri de-ăştia ca mine care mănâncă fructe la prînz, ci de oameni în floarea vârstei, cu cărucioarele pline până la refuz. Acum, eu înţeleg să nu fii la muncă pe la ora asta, poate ai luat şi tu o pauză, da’ până umpli cărucioiul ăla trece mai mult de o oră, plus că tre’ să duci cumpărăturile acasă, să le aşezi în frigiderul cumpărat în rate în vremurile bune. Eheee, ai treabă, nene!

Şi o fază de zile mari: O tanti la casă, pe la vreo maxim 40 de ani, se văita că nu-i ajunge ajutorul social, în timp ce agita în faţa mea o mână plină de inele de aur şi se scuza că detergentul de vase pe care îl cumpărase era de fapt o mică parte din cumpărăturile zilei. Coşul ĂLA MARE era afară. Eu ce să mai zic? Mă uitam cruciş la cele trei fructe mari şi late de pe bandă şi mă gîndeam să mă scuz şi eu. Oare să mă scuz că mă duceam să muncesc în loc să cer de la alţii? Să mă scuz că nu m-aş împopoţona cu aur de multe milioane pe mâini pentru a mă văita mai apoi de sărăcie? Sau să mă scuz că simt câteodată că dacă în ţara asta nu furi statul sau pe ceilalţi în nici un fel, eşti ultimul fraier?

You Might Also Like

14 Comments

  • Reply Tudor 8 iunie 2010 at 8:18

    Iti mai aduci aminte de expresia "munca e bratara de aur"?! Cred ca intre timp a devenit "munca altora e bratara de aur".

    Stai fara grija. Conform unei alte vorbe din popor "fiecare pasare pe limba ei piere", acesta fiind si motivul pentru care in anumite cazuri nu mai simt mila / compasiune, ci mandrie ca Dumnezeu nu mai doarme.

  • Reply Bogdan Epureanu 8 iunie 2010 at 9:30

    Stai linistita ca pana la urma toate aceste baloane de sapun se vor sparge si toti acesti parveniti se vor trezi brutal la realitate si atunci vor regreta ca nu au facut si ei ceea ce tu, eu, sau altii ca noi au facut in aceasta perioada – sa munceasca si sa-si construiasca viitorul pe o temelie solida si nu pe iluzii si credite fara acoperire.

  • Reply iulia 8 iunie 2010 at 10:33

    @Tudor- Eu cred ca oamenii de genul doamnei de mai sus se vor descurca mereu in tara asta, indiferent de situatia economica si politica a tarii.

    @Bogdan- Nu stiu cat se vor trezi la realitate, pentru ca, din punctul lor de vedere, niciodata nu e vina lor. Otrepele se descurca in orice circumstante. Probabil o sa mearga la furat, ca munca nu e o optiune.

  • Reply kudublog 8 iunie 2010 at 10:59

    Pai de la foarte mult prestat in folosul comunitatii (pentru a obtine ajutorul social) detine acum inelele de aur, ergo expresia : munca in folosul comunitatii e inel de aur!

  • Reply iulia 8 iunie 2010 at 11:06

    @kudublog- Generoasa comunitatea asta 🙂 Aa, apropo de ce ai scris, avea si bratari :))

  • Reply danbrasov 8 iunie 2010 at 11:23

    Asistatii sociali sunt, de fapt, imaginea politicienilor. Nu ma mai mira nimic. Daca inveti esti un mare prost. Daca inveti si ramai aici, adica.

  • Reply iulia 8 iunie 2010 at 11:26

    @Dan- Sa stii ca doamna de la supermarket nu cred ca era needucata, ba chiar se exprima destul de bine. Era machiata, aranjata, coafata, nu tocmai tiparul clasic al asistatului social, ceea ce e si mai trist.

  • Reply Dan Stefan 8 iunie 2010 at 13:07

    Fiecare om traieste aceasta criza in felul lui, singur. Asa cum ne nastem sau cum murim…
    Asadar, succes si sa supravietuim cu bine!
    Vorba ta Iulia, posibil ca aceasta criza sa vina abia din toamna, ce a fost pana acum sa fie doar frectie la un picior de lemn…

  • Reply iulia 8 iunie 2010 at 13:11

    @Dan- Pana acum a fost afectat mediul privat mai mult si va fi afectat in continuare. Problema noastra este ca nu se iau masuri de relansare economica. Eu una chiar nu vad cum am putea sa trecem cu bine peste perioada asta.

  • Reply Tudor 8 iunie 2010 at 15:06

    Un evreu m-a invatat ca in viata trebuie sa fii cumpatat si nu sa alergi dupa bani. A fi cumpatat inseamna sa ai grija cum cheltui ceea ce castigi. Degeaba castigi, daca banii ti se strecor printre degete.

    Problema noastra, la nivel national, NU este ca producem putin, ci ca nu vrem sa fim cumpatati. Toti cei care au trecut pe la Cotroceni si-au cumparat voturi pe seama noastra. Istoricii au mentionat faptul ca romanii sunt ca trestia – se inclina dupa cum adie conjuctura. Daca e posibil sa castig niste bani stand acasa, de ce sa nu ii iau?!?! Nu dau in cap, ci ma duc si iau niste bani care … mi se cuvin. De ce sa muncesc?!?!?!!
    Mie nu mi se pare normal sa platesc fel si fel de taxe si impozite si apoi sa vad cum ei risipesc banii pe lenesi si puturosi. De fiecare data cand semnez OP-urile imi vine sa urlu. Le dau bani sa-i ajute pe altii, in timp ce mie imi e frica sa fac un control medical.

    Din cate am discutat cu persoane aflate prin diverse tari, nu vom mai reveni niciodata la ce a fost inainte. Solutia este sa depinzi cat mai putin posibil de serviciile altora.

  • Reply Anonymous 9 iunie 2010 at 12:28

    Ce bine ca nu eram eu ala cu cosul plin… Ca de obicei asa ies din magazinul acela pentru ca ma trimit fie mama fie soacra fie sotia/familia, fie toate trei! Si nu pot sa ies decat cu un cos plin ca un imbuibat ce trebuie infierat cu manie proletara.
    Daca vreu trei rosii, trei banane sau sticla de lapte batut, neaparat de Vranlact, ma duc la magazinul din colt unde lumea ma saluta cu …respect!
    Ce bine ca nu eram eu cu cosul ca sa apar ca un nemernic de bugetar care se infrupta din banii publici si isi ia bere Ursus la sticle de 330, paine ecologica si unt tot de Vranlact, ba chiar si mere de Austria si ulei de samburi de struguri din Italia…
    N-am ghiuluri sau inele dar e posibil sa fiu vazut cu un aparat foto scumput, cu masini noi, cu o casa frumoasa si cu o gradina pe masura…
    Ba imi mai fac si vacantele prin Austria…
    Va dati seama ce marsavie….!
    Si ca sa pun capac la toate: nu suport nici ciocoimea conducatoare care imi cere sa fac sacrificii de 25%, pentru ca nu stiu de ce trebuie sa fac asta; daca o fac pentru copiii mei, pentru parintii mei sau pentru … inmultirea conturilor lor la banca si siguranta lor pe posturile bine remunerate …

    Sa traiti, sa infloriti, sa dea Dumnezeu sa puteti, sa cresteti, sa aveti, sa daruiti, sa va bucurati!

    Emil Onea

  • Reply iulia 9 iunie 2010 at 12:55

    @Emil Onea- Eu discutam aici despre un asistat social tanar si in putere, cel mai probabil perfect sanatos, nu despre bugetari, ci despre un supermarket extrem de aglomerat la o ora nefireasca. Deci comparatia pe care o faceti dumneavoastra este una deplasata. Nu vad sa fi scris pe undeva de bugetari, reduceri salariale, etc.
    In plus, nu stiu de unde ati tras concluzia ca am o problema cu cosurile pline sau cu bunastarea in general. Pe mine m-a mirat faptul ca femeia s-a scuzat. Chiar nu imi este caracteristic populismul atat de des prezent zilele astea.

  • Reply Anonymous 9 iunie 2010 at 19:51

    Imi cer scuze, dar nu obisnuiesc sa tac. Vizita mea pe blog este determinata de statusul pe care il vad pe lista mea de messenger…
    Asadar, am comentat tocmai pentru ca mi s-a parut chiar populist si cu tendinte de generalizare, articolul:
    1. Otice om are dreptul sa faca cumparaturi cand vrea, chiar si la ora 11.30 a.m., miercuri. Nu e bine sa dam judecati… Sa nu uitam ca miercurea in Focsani e zi de targ…
    2. Nu mi-a venit sa cred ca "un asistat social" face caz de starea lui/ei…, poate ca nu s-a inteles…
    3. Am in familie 2 asistati sociali, persoane cu handicap, cu probleme mai mult decat grave!
    4. Am aimtit aluzii subtiri si fine la bugetari sau la oameni de rand…care pot fi si ei cei cu cosurile nejustificat de pline, miercurea a.m. … Fiti sigura ca smecherii nu ies la targuieli ca sa ii vedem noi…
    5. Ceea ce ma scoate din sarite in supermarket este faptul ca mai inainte sa iti dea buna ziua, o cunostinta, se uita in cosul tau….
    Nu-mi place treaba cu capra vecinului…
    6. Starea de criza si-o gestioneaza fiecare in felul lui…
    Imi place cantecul acela cu criza si cu pinguinul care se uita la valiza..:-)
    O sa trecem peste toate, de e pace, de-i razboi… parafrazandu-l pe poet…

    Emil Onea

  • Reply iulia 10 iunie 2010 at 5:25

    @Emil Onea- Sectiunea de comentarii exista tocmai pentru ca fiecare sa-si expuna parerea si va invit sa o faceti de cate ori doriti. Cred ca ati luat cam prea in serios postarea asta. Eu doar relatam o intamplare, nu este un articol in adevaratul sens al cuvantului, nu "loveam" in nicio categorie sociala. Si chiar nu am nimic cu bugetarii, nu ma aliniez la acest "trend" de ura intre categorii sociale.

  • Dă-i un răspuns lui kudublog Cancel Reply