fericire

Ce-mi place

7 aprilie 2010

Provocarea vine de la Delia, care mi-a oferit si un frumos Premiu pentru care ii multumesc, premiu pe care mi l-a daruit indirect si Marius. Ce sa mai, sunt toata o raza de soare… N-am sa enumar zece lucruri care imi plac, ci am sa vorbesc liber despre ce ma face sa ma simt mai bine, despre nimicurile care ma fac sa zambesc. Sunteti liberi sa preluati provocarea, daca vi se pare interesanta. Nu cred ca e necesar sa fac nominalizari.

Cel mai mult imi plac zambetele. Nu cele false, strambe, de complezenta sau de o ironie rautacioasa. Imi place sa vad un zambet sincer, spontan, un chip luminat aproape instantaneu de o fericire pura, simpla, desi de scurta durata. Intotdeauna am apreciat la cei din jurul meu gesturile care le tradeaza bunatatea precum cedarea locului intr-un autobuz, multumirile cand le sunt facute servicii oricat de mici si in general politetea fara exagerari. Tot pe linia asta, imi plac oamenii care nu ezita sa-ti spuna adevaruri mai mult sau mai putin dureroase, si care nu se tem ca te vei supara, fiind constienti ca e spre binele tau. Cineva spunea la un moment dat: „Adevarul e ca o operatie. Doare, dar vindeca”. Nimic mai adevarat!

Admir peste masura oamenii cu initiativa, oamenii care vor sa-si schimbe in bine destinul, cei care nu stau pe loc si se vaita, ci cauta sa evolueze, sa sparga tiparele si nu se impiedica de ce spun cei din jur. Oameni care sunt in stare sa se ridice din starea liniara in care se afla, sa riste mult, dar cu masura, si sa ajunga acolo unde si-au dorit si unde au visat dintotdeauna. De acest fel de oameni avem nevoie si desi o spun cu regret, nu ma regasesc in aceasta categorie, decat poate la capitolul vise.

Imi place enorm sa citesc si profit de fiecare ora libera pentru a face acest lucru. Cand spun ora libera ma refer la un interval de timp in care am si mintea limpede, nu afectata de framantari, oboseala si tot felul de griji. Pentru mine, citirea unei carti valoroase este ca o vacanta pe plaiuri indepartate. Intru in pielea personajelor, imi imaginez cum ar arata lumea lor si de multe ori, traiesc, vibrez in acelasi timp cu ele. Pe lista lucrurilor care imi plac as mai putea pune baile luuungi si inspumate, inotul in apa limpede a marii(desi cele mai frumoasa amintiri legate de balaceala sunt de la Cascada Putna) si, ca orice persoana, calatoriile. Cred ca meseria cea mai frumoasa de pe pamant este cea de reporter de calatorii. Varun Sharma (prezentatorul emisiunii „Inside luxury travel” de pe Travel Channel), te urasc! Intr-un mod pozitiv, desigur!

You Might Also Like

15 Comments

  • Reply Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) 7 aprilie 2010 at 19:18

    Da, acestea sunt câteva din puţinele motive care m-au făcut să mă opresc la tine, la "casa ta" virtuală mereu primitoare, mereu aranjată, plină de sinceritate şi frumuseţe.

    Am remarcat privirea ta de prima dată. E privirea unei persoane foarte sensibilă, puternică şi nu mă înşel să spun şi hotărâtă :).

    Mi-a plăcut la articolele tale sinceritatea şi modul absolut natural de a aşterne gândurile pe "hârtie".

    Chair astăzi disutam cu cineva despre faptul că eu nu am în blogroll bloguri ci persoanele de dincolo de ele, persoane care m-au făcut să zâmbesc, care au făcut ceva din mine să tresară sau care au trezit în mine anumite aspecte amorţite.

    Îmi plac oamenii frumoşi la suflet şi inteligenţi, spontani şi originali.

    Ştii însă ce nu înţeleg unii oameni la mine? De ce iubesc oamenii, de ce le vorbesc mereu frumos. Unii au mereu impresia că nu există nimic gratuit, din suflet. E ca şi cum ţi-aş dărui o floare şi ai spune că am un motiv eliminând gestul pur şi simplu :).

    Avem foarte multe lucruri în comun, doar că tu le ştii expune tât de frumos şi de senin.

  • Reply iulia 7 aprilie 2010 at 20:45

    @Lady Allia- La cata rautate vedem in jur, este intr-adevar greu de crezut ca unii oameni pot face gesturi frumoase fara sa ceara nimic in schimb. Multumesc mult pentru aprecieri!

  • Reply Marius 7 aprilie 2010 at 23:16

    Este frumos ca gasesti timp sa te rasfeti cu lucruri simple si care ne fac viata mai dulce…

  • Reply iulia 8 aprilie 2010 at 5:33

    @Marius- Este timp pentru toate daca incerci sa-ti faci. Din pacate, pe mine ma loveste deseori o boala necrutatoare numita lene :))

  • Reply căpcă1 8 aprilie 2010 at 6:29

    cred ca cel mai important este ca facem, zilnic , toate treburile despre care credem ca nu ne plac!si incercam sa le facem bine, deh, nu vrei sa pui de doua ori mana pe acelasi lucru, cand faci curatenie, nu?
    acuma, daca ma iei repede, nu stiu care ar fi alea zece lucruri care-mi fac mare placere…cred ca abia cand ne lipseste ceva cu care am fost obisnuiti ne dam seama cat de mult a intrat chestia aia in felul nostru de a fi.
    mie unuia mi-ar fi placut mult, mult tare, sa fiu sofer de TIR, sa merg prin tara sau afara…sa vad locuri noi dar si sa vad transformari pe acolo pe unde-am mai fost…
    rasaritul sau apusul, zambetul copiilor tai , al femeii iubite, eh, da…sunt cateva "cele mai"…
    buei, ce filosof ma aflu?! sunt mandru de mine!…ma duc sa trag vinul de pe drojdie, ca acuma infloreste cornul si o ia din nou la fiert!
    nu, nu invit pe nimeni!

  • Reply iulia 8 aprilie 2010 at 6:33

    @capca1- Cuuum? Nu ne inviti?!? O sa tin minte, sa stii…

  • Reply căpcă1 8 aprilie 2010 at 7:38

    bine, facem si gratar…da' vii tu cu carnea!

  • Reply iulia 8 aprilie 2010 at 7:47

    @capca1- Eh, acum o dai si tu la intors… O lasam pe data viitoare! Ce-i drept e ca vinul merge cu filosofia 🙂

  • Reply Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) 8 aprilie 2010 at 7:56

    Nu aveţi suflet! :)))
    Auzi tu…grătare, vin… da eu ce sunt? Om fără pofte?

    Ştiţi ce e ciudat?
    Stau de multe ori la sfârşit de săptămână pe balcn şi mă uit aşa…a pagubă pe ferestră. Nici o urmă de fum, nici o urmă de miros de grătare, nici o chiuitură, nici o veselie, nici o voce care să strige: "vecina, da ce faci acolo în balcon? nu vii jos?".

    De aici nu se simte decât mirosul de carburanţi şi nu se văd decât oameni foarte grăbiţi care nici măcar nu mai zâmbesc.

    vezi Iulia? 🙂 – o să mă baţi :))))) – acesta e iarăşi un motiv în plus să iubeşti Focşaniul şi moldovenii în general. Acolo oamenii sunt altfel. Sunt mai deschişi, mai prietenoşi, mai sufletişti şi chiar mai buni.
    Îmi amintesc când ne-am mutat cum a sărit vecinul de l parter şi ne-a ajutat. I-am zis că nu avem bani, iar el a zis că nu pentru bani ne ajută ci pentru că ştie ce înseamnă să fi tânăr şi să te muţi singur de colo-colo, iar pe lângă asta vom fi vecini şi aşa se cuvine.

    Aici, ne-am mutat şi au trecut pe lângă noi oameni cu care am crescut, care stau cu părinţii mei în bloc de peste 20 de ani şi nu ne-au ajutat nici măcar să urcăm un scaun :(. Asta e. Nu mai amintesc de când eram însărcinată…

    Iulia, nu trebuie să îmi mulţumeşti pentru aprecieri. la urma urmei tu eşti magnetul care le-ai atras :D.

  • Reply iulia 8 aprilie 2010 at 8:16

    @Lady Allia- Oamenii sunt diferiti de la un bloc la altul. In cartierul in care stau acum(Sud) sunt foarte multi copii, se fac zeci de gratare in fata blocului printre gunoaie, sunt multi caini, dar cu toate astea oamenii sunt mai veseli decat in zona in care o sa ma mut in cateva luni. Eu sincer prefer linistea si curatenia fumului negru de la zeci de gratare si oamenilor care sunt beti muci inca de la orele pranzului.

  • Reply Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) 8 aprilie 2010 at 8:52

    Sunt de acord cu tine Iulia şi e normal să îţi doreşti liniştea şi curăţenia. La urma urmei cui nu îi place asta?

    Eu nu la acest aspect mă refer. Dacă vrei însă, într-o zi pot să deschid o postare despre acest aspect nevăzut al oraşelor. Există peste tot…oameni beţi, copii murdari, fum, urlete, mizerie. Dintre toate, cel mai mult urăsc oamenii beţi şi părinţii iresponsabili care aduc pe lume suflete, pe care apoi le lasă la mila altora.

    Din fericire, unde am stat eu – la gară şi în sud – nu am fost nevoită să iau parte la astfel de aspecte. La câteva blocuri mai sus ştiu despre ce vorbeşti. Cunosc chiar o iresponsabilă care şi-a făcut vreo 6 copii doar ca să beneficieze de bani.
    Ştii însă ce e ciudat? Acei copii erau frumoşi sub murdăria de pe faţa lor, cuminţi şi învăţau bine.

    Poate nu crezi, dar sunt multe lucuri pe care le avem în comun, doar că le discutăm din unghiuri diferite.

    Iulia, te-ai întrebat totuşi vreodată dacă felul în care vezi tu Focşaniul este vina lui sau a ta?

    Toate oraşele au suburbiile întunecate ale Focşaniului, cartierele sărace pline de câini, de oameni care trăiesc sub limita subzistenţei, de oameni mereu beţi sau cu punga de aurolac la gură, de ţigani care te tâmpesc cu manele, urlete şi bătăi, DAR nu acestea sunt exemplificative pentru un oraş şi nu doar acestea înseamnă un oraş. Acestea trebuie să dispară..ŞTIU, dar diferenţa le fac tocmai acei oameni care nu intră în categoria de mai sus, zonele verzi, curate, liniştite, grătarele care nu sunt unul lângă altul să te sufoce…

    Mă rog…cred că eu am să mă opresc aici cu Focşaniul, pentru că nu vreau Doamne fereşte să crezi că încerc să te conving de ceva, nu vreau să te necăjesc sau să cad într-o altă latură a discuţiei, pentru că înainte de toate îmi placi tu ca şi om şi mi-e importantă părerea ta.

  • Reply iulia 8 aprilie 2010 at 13:49

    @Lady Allia- In momentul in care vad ca exista orase superbe precum Sibiu, Brasov, Piatra Neamt sau Craiova, nu pot sa fiu de acord cu halul in care arata acest oras. Nici macar Piata Unirii nu o mai avem. In plus, de mult nu am mai fost intr-un oras cu atatea gropi, imi vine sa plang in fiecare zi cand stiu ca nu trece luna si iar ma duc cu masina la service sau cand mi-e frica sa intru in scara, in conditiile in care maidanezii si aurolacii sunt ca la ei acasa. Imi pare rau, dar sunt atatea exemple de orase frumoase in tara, pe langa care Focsaniul paleste instantaneu. Nu avem cinema, nu avem parcuri, si cate si mai cate. Focsaniul e departe de a fi un oras frumos. Nu ma refer aici la oameni, ci la aspectul sau si la posibilitatile limitate de petrecere a timpului liber.

  • Reply căpcă1 8 aprilie 2010 at 14:14

    ete, ma bagai si io in seama!
    poi, daca nu-ti place focsaniul vino de stai in marasesti!buei, disper cand intru in gaura asta de oras! ne-au napadit tiganii si mizeria, ordinea-i aleatorie…dar deh, fiecare sat cu oamenii lui!

  • Reply iulia 8 aprilie 2010 at 14:52

    @capca1- In ceea ce priveste Marasestiul, chiar cred ca nu poti fi contrazis de nimeni.

  • Reply danbrasov 8 aprilie 2010 at 17:39

    Ba da @iulia, il contrazic eu pe @capca1. Marasestiul nu este un oras napadit de tigani si mizerie, este un oras plin de istorie, un oras care are un potential turistic enorm fata de celelalte orase ale judetului, un oras in care bunul simt si civilizatia atinge cote alarmante, nicaieri nu este curatenie mai mare ca aici, parcurile sunt extrem de bine ingrijite, se fac proiecte la greu, ce mai, un oras infloritor. Noroc cu cine stiu eu 🙂

    Ah, pardon, eu inca visam. Ce ziceai tu de alea 10 lucruri care-ti fac placere?:)

  • Dă-i un răspuns lui Sandrina-Ramona Ilie ( Lady Allia) Cancel Reply