Browsing Category

Carti

Carti

Nu lasati cartea din mana!

16 februarie 2009

Desi m-am chinuit vreo trei saptamani sa termin “O pagina de dragoste” de Emile Zola, abia aseara m-am incapatanat sa o citesc pe toata. Din cand in cand am momente in care nu pot sa continui sa citesc, in mod special din cauza pasajelor descriptive lungi, care ma plictisesc deseori. Aseara mi-am dat seama ca as fi facut o mare greseala daca renuntam la aceasta carte. Ultimele capitole m-au captivat si m-au intristat ingrozitor. Jeanne, fetita Helenei, a murit din cauza geloziei pe care o simtea cand un alt barbat ii atingea mama. Desi era foarte bolnava, in momentul in care femeia a plecat spre amant, fetita s-a asezat sub geamul deschis, lasand ploaia sa-i agraveze boala care a condus-o catre moarte. Autorul a prezentat inmormantarea ca pe un bal al primaverii, cu fete in rochite albe, cu buchete de trandafiri, totul inconjurat de muuulte flori! O alta imagine care mi-a ramas in minte este cea a Parisului, care resimtea emotiile personajelor, fiind cand trist, cand plin de lumina. Tot in aceste ultime pasaje am vazut ca descrierile ample ale lui Zola pot fi foarte usor transformate in versuri. Iata un exemplu: “Strazi intregi pareau ruinate, devorate de salpetru, cu acoperisurile gata sa cada, cu ferestrele infundate. O piata al carei patrat de ipsos se zarea, se umpluse parca cu o gramada de sfaramaturi. Dar pe masura ce dunga albastra dinspre Montmartre se marea, curgea o lumina impede si rece ca apa unui izvor, punand Parisul sub o gheata in care zarile indepartate capatau si ele limpezimea unui peisaj japonez”. Aceasta carte consider ca e, mai presus de toate, o mare si stralucita demonstratie de lirism a lui Emilie Zola.
Carti

Brida-Paulo Coelho

24 noiembrie 2008

Bleah, bleah, bleah! Nu mi-a placut deloc! O structura prea complicata pentru subiectul dezbatut, personaje prea simple si prea succint prezentate. Pe scurt, romanul descrie povestea unei tinere cu veleitati de vrajitoare si cu puteri supranaturale. Aceasta isi intalneste Cealalta Parte in persoana unui Mag. E acelasi stil al autorului de care ne-am plictisit, expunerile simpliste dar lipsite de continut real si personajele mistice expuse in mod superficial. De asemenea, textul este similar cu basmele noastre, in care personajul pozitiv se lupta cu fortele raului, iar finalul ramane undeva in aer, dorindu-se a fi mai interesant. Pacat ca nu reuseste insa. „Brida” va ramane una dintre acele carti de citit pe plaja, usor de lecturat dar cu pretentii de deconspirare a marilor adevaruri ascunse.
Carti

“O companie nelinistitoare” de Carlos Fuentes

24 august 2008

Zilele trecute cautam o carte lejera pentru plaja.Am dat peste nuvelele lui Fuentes si nu am putut sa ma abtin de la a face o comparatie intre acesta si Mircea Eliade ,in momentul in care mi-am amintit de scrierile care mi-au marcat adolescenta(Domnisoara Christina,La tiganci) .
Opera e compusa din 6 povesti foarte captivante care reunesc toate temerile oamenilor inca de la inceputuri:vampiri,fantome,ingeri decazuti.Mi se pare foarte interesant modul in care autorul zugraveste personalitatea povestitorilor(naratiunea e la persoana 1).Ii aseaza pe acestia in postura de victime,sceptice initial.Finalurile nuvelelor sunt echivoce,lasand loc multor continuari si multor semne de intrebare cu privire la partea ascunsa a lumii..
Voi incheia printr-un citat din “The Guardian” :”Fuentes este cel mai mare prozator mexican.El a fost varful de lance al ofensivei literaturii latino-americane.”