O mămică fericită

Mama perfectă e ca bărbatul perfect. Nu există!

20 noiembrie 2015

Niciodată nu știi îndeajuns de multe lucruri pentru a fi un bun părinte. Odată cu internetul și toată explozia de informație, noi părinții cădem însă într-o capcană mult mai periculoasă. Citim toate cărțile, care de multe ori se contrazic între ele, navigăm pe zeci de forumuri de parenting, dezbatem pe grupuri de mămici și trista concluzie la care ajungem de multe ori e că musai facem ceva rău.

mama perfecta

Dacă îi dai copilului ceva dulce, stai și-ți faci procese de conștiință îndelungate despre efectele nocive ale zahărului, obișnuințele pe care i le formezi și așa mai departe. Dacă nu-i dai, te gândești că poate îl privezi de ceva ce până la urmă îi face plăcere și poate când nu vei fi acolo se va înfige cu nesaț în sacul de brioșe cu ciocolată.

Dacă îl îmbraci prea subțire, poate răcește. Dacă îl îmbraci prea gros, la fel.

Dacă naști natural ți-e teamă să nu se întâmple vreo nenorocire. Dacă îl naști prin cezariană, te simți o mamă rea și egoistă, care sacrifică binele copilului pentru al ei.

Dacă îi dai lapte praf îl prostești din născare. Dacă îl alăptezi ți-e rușine de privirile cocalarilor din parc.

Dacă îi cumperi multe jucării, iar nu-i bine, că îl răsfeți cu obiecte și nu cu afecțiune. Dacă îl plimbi în căruț nu e suficient de atașat de tine.

Dacă, dacă, dacă…

Dragi mame, aveți încredere în instinctele voastre și mai ales în copil. Nu moare dacă gustă ceva dulce (nu la 3 luni, evident). Nu devine brusc retardat dacă se uită jumătate de oră la Mickey Mouse. Nu rămâne traumatizat dacă îl lași să se joace singur și faci un duș răcoritor. Nu suferă 20 de ani dacă rămâne cu bunicii și tu te duci la coafor. Nu te va detesta pe veșnicie dacă îl lași în vacanță la ei câteva săptămâni.

La fel ca bărbatul perfect, nici mama perfectă nu există. Ca mamă, fără să vrei, vei greși. Vei greși des și mult. Important e să-ți dai seama și să-ți ceri iertare. Și pentru numele oricărui Sfânt în care vrei sau nu să crezi, nu te mai învinovăți pentru toate câcaturile. Ăla micu’ are nevoie de o mamă calmă, veselă, echilibrată, nu de o stană de piatră impecabilă, dar lipsită de viață.

You Might Also Like

2 Comments

  • Reply utilaje covrigarie 12 februarie 2016 at 12:21

    Astea sunt mamele secolului 21 🙂 eu am fost crescut de mama fara ai fi frica de efectele unor lucruri asuprea mea !

  • Reply o femeie 5 aprilie 2016 at 14:34

    aia cu bunicii o taiem, o lasai cateva ore (sa platesc impozite, inchis conturi, mers la tuns) si gasii bunicii cu dureri de cap si pastile: nu reuseau sa o convinga sa stea cu sosete (in casa la ei era 26gr) iar cand au iesit afara copila s-a cocotat peste tot.

  • Lasă un răspuns la o femeie Cancel Reply